Să Rămâi
Spune-mi odată,
Prea-tainică
Fată:
De ce eu nu pot
La lumină ca să
scot
Din adâncuri,
prea-tainice sfinte
Frumos meșteșugite
cuvinte
Pe care apoi să le
închin
Sânului mic,
Piciorului fin
Și-apoi să
sculptez
În nestemate
cadouri
Complicate armonii
colorate
Ce să-ți răsune
ca
Neînțelese ecouri
Și mâinile-ncet
să-ți mângâii
Cu dulci cuvinte
șoptite:
Rămâii!
..........
Draga mea, picioare
lungi
Cu trupul moale,
zvăpăiat...
Cum vilsele să nu
le-alungi
Când leneș se
strecoară-n pat?
Parfumul tainic de
hai-ku
Mireasma lui de
neuitat
Ce l-a vrăjit pe
Enkidu
În mult prea
dulcele păcat,
Ce leneș se
strecoară-n pat
Cu trupul cald, și
zvăpăiat
Eu visul vreau să
nu-l alungi
Frumoasa mea ,
picioare lungi!
........
Iar buzele să le
sărut
Cu același Cuvânt
Ne-început!
